Premiul Liebster

Am primit cu bucurie acest premiu simbolic din partea unei persoane deosebite, Oana Radeanu (oanasimaicum.wordpress.com) si as vrea sa perpetuez aceasta experienta de comunicare intre bloguri.

Intrebarile pe care le-am primit mi-au amintit de oracolul din adolescenta si de entuziasmul si sentimentul de complicitate pe care-l aveam si care astazi pare atat de bagatelizat.

  1. De cand scrii?

Am creat blogul in 2012, l-am lasat gol si mi-a luat doi ani sa ma apuc sa-l ”umplu” cu ganduri si stari. I’m taking the baby steps :))

In rest, intotdeauna am avut o placere deosebita sa alerg in jurul ideilor si cuvintelor, sa le gasesc pe cele potrivite, sa dezvolt o idee simpla, amplificand-o si analizand-o. Mi-a fost intotdeauna usor sa umplu 4 pagini A4 la examenele de Literatura, sa ”aberez” frumos pe orice tema.

2. Ce iti doreai sa ”te faci” cand vei fi mare?

Mare nu sunt nici acum, insa mi-am dorit sa devin profesoara. Si teoretic, am si devenit (in acte). Insa am realizat ca, in timp, dorintele ni se tot schimba si visul arzator pe care il avem azi si pentru care am da orice, uneori nu ne atinge in niciun fel dupa ce il realizam. Dorintele sunt foarte importante si ar trebui sa le acordam mai multa atentie. Am cam primit ce mi-am dorit si cred foarte tare in vorba aia: ”Ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample”.

3. Care este, in scris, tema ta favorita?

Cand citesc, imi place sa-mi regasesc starile proprii in scrisul altuia. Sa simt fiori pe sira spinarii, sa empatizez cu autorul. Cand scriu am o placere sarcastica sa ma analizez cu umor. Autoironia ma face, in mod paradoxal, sa ma accept si sa ma simt foarte bine.

4. Cartile – pe hartie sau electronice? Argumente?

Pe hartie, clar! Sunt printre oamenii ciudati care ajung in librarie, deschid o carte si isi vara nasul intre file. Ador mirosul tusului de tipar. Si in general, mirosul ce tine de vopsea, lacuri, benzina. Yeap, I’m a junkie.

5. Ce meserie ti-ai alege daca ai lua-o de la capat?

Mi-as alege o meserie practica. Oricat de aeriana as fi si oricat de mult mi-ar placea sa visez, din nefericire chestiile astea sublime nu iti asigura traiul. Mi-ar placea sa am niste radacini practice, sa fiu medic stomatolog, spre exemplu. Si sa visez in partea a doua a zilei. V-am zis ca nu mi-am dorit ce trebuie de mica.

6. Ce bloguri iti plac? 

acestblogdenervi.ro

modapebune.ro

blackwhitestyle.ro

suntuncopac.com

zinazen.revistatango.ro

7. De care implinire te bucuri cel mai mult pana acum?

Sanatatea. Este cel mai important dar pe care nu toti il primim si pe care ar trebui sa-l apreciem in fiecare moment.

8. Ce carte ai recomanda indiferent de anotimp?

Jurnalul Annei Frank. Ma pasioneaza foarte tare tot ce tine de Antisemitism, Holocaust, Hitler. Ma intriga si ma face sa vad viata si istoria cu alti ochi.

Am ramas cu niste pasaje in cap din aceasta carte:

”Hartia este mai rabdatoare decat oamenii.”

E un miracol ca nu mi-am abandonat toate idealurile. Par absurde si nepractice, insa ma agat de ele fiindca tot mai cred, in pofida a tot ceea ce ma inconjoara, ca oamenii sunt, in fond, buni la suflet.” (Anne Frank)

In incheiere, nominalizez urmatoarele bloguri, in speranta ca vor accepta aceasta provocare si o vor perpetua:

razvan24imeu.blogspot.ro

ciocalau.ro

jurnalcrocant.ro

Regulile jocului, așa cum mi-au fost transmise, sunt acestea:

  • să-i mulţumeşti persoanei care te-a nominalizat menţionând în postare link-ul către blogul ei să răspunzi la toate întrebările primite;
  • să nominalizezi la rândul tău bloggeri;
  • să formulezi 11 întrebări la care să răspundă cei nominalizați de tine;
  • să le trimiți celor nominalizați un link la postarea în care i-ai numit, pentru a-i informa.

Mi-au placut mult intrebarile Oanei si as vrea ca si cei numiti sa raspunda la ele.

* Premiul Liebster este un premiu online dat de bloggeri unor alți bloggeri pe care ei îi consideră dragi (“liebster” vine de la “liebe” – din germană = dragoste, “liebster” însemnând dragi).”

cateva cuvinte

nu intalnim accidental oameni. sau poate uneori da, la propriu. unii ne uimesc, altii ne darama. ne luam apoi zen-ul de pe jos si mergem mai departe pe propriul drum, captusiti cu noi armuri. 

un lucru e clar: cine am fost, cine suntem si cine vom fi sunt trei persoane diferite.

intotdeauna m-a amuzat expresia:”a man/woman of few words”. am vazut eu o comedie mai demult (Along came Polly) unde am auzit-o si mi s-a parut interesanta (un om din cateva cuvinte.. :); aparea un barbat care nu a spus nimic pe tot parcursul filmului. pana intr-un punct in care a avut un mic monolog, atat de incarcat de intelesuri profunde, incat a fost suficient pentru a-mi ramane-n cap personajul.